După ce în Lecția 1 am urmărit drumul complet al familiei de albine, de la ieșirea din iarnă până la pregătirea pentru următoarea iernare, în Lecția 2 intrăm efectiv în stupină. Primăvara nu începe pentru apicultor atunci când calendarul arată o anumită dată, ci atunci când familia de albine și condițiile naturale permit primele observații și intervenții.
Prima verificare după iarnă este unul dintre cele mai importante momente ale sezonului. Înainte să deschidem stupul, trebuie să învățăm să-l citim din exterior. Urdinișul ne poate spune foarte multe: intensitatea zborului, albinele care aduc polen, mortalitatea de pe scândura de zbor, albinele dezorientate, umezeala sau lipsa totală de activitate sunt primele informații despre starea familiei.
1. ZBORUL DE CURĂȚIRE După o perioadă lungă de frig, prima zi favorabilă poate aduce zborul de curățire. O familie care iese normal, se descarcă și revine organizat în stup ne oferă primul semn că a traversat perioada rece. Diferențele mari dintre familii trebuie însă observate și notate.
2. OBSERVAREA URDINIȘULUI Nu orice familie trebuie deschisă imediat. Uneori câteva minute petrecute în fața stupului oferă informații importante. Activitatea ordonată, intrarea polenului și comportamentul normal al albinelor pot indica o familie funcțională. Agitația neobișnuită, mortalitatea ridicată sau lipsa activității cer o verificare atentă.
3. CONTROLUL HRANEI Primăvara timpurie poate fi înșelătoare. O familie care începe creșterea puietului își mărește consumul tocmai într-o perioadă în care vremea se poate răci din nou. De aceea, una dintre primele responsabilități este evaluarea rezervelor. O familie puternică poate ajunge în pericol dacă dezvoltarea biologică depășește resursele disponibile.
4. MATCA ȘI PUIETUL Nu trebuie să căutăm matca cu orice preț. Mai important este să-i găsim lucrarea: ouă, larve și puiet căpăcit corespunzător perioadei. Aspectul puietului și evoluția lui ne ajută să evaluăm funcționalitatea familiei. Orice neregulă trebuie analizată înainte de a interveni.
5. PUTEREA REALĂ A FAMILIEI Primăvara nu toate familiile pornesc de la aceeași linie. Unele ies puternice, altele medii, iar altele foarte slabe. Evaluăm numărul ramelor acoperite cu albină, suprafața de puiet, rezervele și capacitatea familiei de a controla spațiul pe care îl ocupă.
6. UMEZEALA ȘI STAREA STUPULUI Iarna poate lăsa în urmă albine moarte, resturi, umezeală și uneori mucegai. Acestea trebuie evaluate și înlăturate atunci când condițiile permit. Nu urmărim un stup care arată frumos pentru apicultor, ci un mediu sănătos pentru familie.
7. NU EXTINDEM DIN DORINȚĂ, CI DIN NECESITATE Una dintre greșelile primăverii este graba. Câteva zile calde nu înseamnă că familia are nevoie imediat de mult spațiu. Extinderea trebuie făcută după puterea familiei, cantitatea de albină, dezvoltarea puietului, vreme și resursele naturale disponibile. Familia trebuie să poată încălzi și controla spațiul primit.
Prima verificare nu este momentul în care apicultorul trebuie să demonstreze cât de multe știe să facă. Este momentul în care trebuie să știe ce să observe și ce să nu facă inutil.
Aici începe adevărata muncă a sezonului. Familia care astăzi ocupă câteva rame poate deveni peste câteva săptămâni o colonie puternică, capabilă să valorifice un cules important. Dar între aceste două momente există o succesiune de decizii în care graba, întârzierea sau intervențiile fără justificare pot schimba rezultatul întregului sezon.
În apicultură nu deschidem stupul ca să găsim un motiv să intervenim. Îl deschidem ca să înțelegem familia și intervenim numai atunci când ceea ce observăm justifică intervenția.
Aceasta este prima regulă practică pe care o așezăm la temelia seriei ADEVĂR APICOL: observă înainte să intervii, înțelege înainte să modifici și lucrează după starea familiei, nu doar după calendar.
În LECȚIA 3 vom intra mai adânc în igiena stupului după iarnă și organizarea cuibului, pentru că dezvoltarea sănătoasă de primăvară începe cu un spațiu pe care familia îl poate controla.
