Pe linia ADEVĂR BIBLIC a site-ului Adevăr Apicol, deschidem această serie nu pentru popularitate, nu pentru interese financiare și nici pentru a ridica numele unui om, ci cu dorința de a deschide Scriptura și de a urmări una dintre cele mai mărețe teme ale revelației: Familia lui Dumnezeu – hotărâtă înainte de întemeierea lumii. Această Lecție 0 este invitația de intrare în întreaga serie. Înainte să ajungem la Adam, la cădere, la Noe, Avraam, Israel, Lege, jertfe, profeți, Hristos și Biserică, dorim să privim spre locul de unde Scriptura ne obligă să pornim: Dumnezeu și planul Său veșnic. Scriptura nu începe cu omul, ci cu Dumnezeu: „La început, Dumnezeu…” (Geneza 1:1). Înainte ca Adam să existe, Dumnezeu era. Înainte ca lumea să existe, Dumnezeu era. Înainte ca timpul să măsoare prima clipă a creației, Dumnezeu era. El nu a fost precedat de nimeni, nu a fost sfătuit de nimeni și nu a trebuit să-Și adapteze planul la inițiativa făpturii. Apostolul Pavel întreabă: „Cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?” (Romani 11:34). De aici pornim. Familia lui Dumnezeu nu apare ca o improvizație după căderea lui Adam. Pavel ne conduce înaintea creației: „În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii…” (Efeseni 1:4), iar apoi vorbește despre faptul că Dumnezeu „ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiați prin Isus Hristos” (Efeseni 1:5). Înainte de existența omului exista planul lui Dumnezeu. Înainte de Eden exista scopul lui Dumnezeu. Înainte de Avraam, Israel și Lege, înainte de mielul pascal, altar, preoție și templu, înainte de Betleem și Golgota, Hristos se afla în centrul planului veșnic al lui Dumnezeu. De aceea vom urmări întreaga Scriptură nu ca pe o colecție de întâmplări religioase, ci ca pe desfășurarea în timp a unei lucrări care își are centrul în Hristos. Adam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Israel, mielul pascal, cortul întâlnirii, jertfele, preoția și profeții vor apărea înaintea noastră ca părți ale unei istorii care înaintează spre Hristos. Umbrele vor conduce spre realitate, făgăduințele spre împlinire, iar istoria răscumpărării spre Cel în care Dumnezeu Și-a așezat planul. Pavel vorbește despre „taina ascunsă din veacuri în Dumnezeu” (Efeseni 3:9) și despre „planul veșnic pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru” (Efeseni 3:11). Aici începe adevărata confruntare cu mândria omului: omul nu este centrul planului, ci beneficiarul harului lui Dumnezeu. Omul este făptură, Dumnezeu este Creator. Omul intră în istorie, Dumnezeu o precede. Omul primește, Dumnezeu dă. Omul este chemat, Dumnezeu cheamă. Omul este înfiat, Dumnezeu înfiază. Omul este răscumpărat, Dumnezeu răscumpără. Omul nu Îl completează pe Dumnezeu și nu transformă prin propria inițiativă planul veșnic într-o realitate. De aceea, în această serie nu vom porni întrebând: „Cât poate omul?”, ci: „Ce a hotărât Dumnezeu?” Nu vom întreba mai întâi: „Ce îi oferă omul lui Dumnezeu?”, ci: „Ce a făcut Dumnezeu pentru omul pe care îl aduce în Familia Sa?” Vom porni din veșnicie și vom intra în creație. Îl vom întâlni pe Adam, vom vedea căderea și prima făgăduință. Vom trece prin Noe, Avraam, Israel, Lege, jertfe și profeți. Vom urmări umbrele până când ele vor ajunge înaintea realității lor: Hristos. La Golgota nu vom vedea improvizația lui Dumnezeu după eșecul omului, ci împlinirea răscumpărării. În înviere vom vedea biruința lui Hristos. În Biserică vom vedea familia despre care Pavel spune că este alcătuită din „oameni din casa lui Dumnezeu” (Efeseni 2:19). Această familie nu este construită pe rasă, naționalitate, rang social, avere sau performanță religioasă. Centrul ei este Hristos. Hristos este Capul. Hristos este temelia. Hristos este neprihănirea. Hristos este pacea. Hristos este Răscumpărătorul. Iar gloria aparține lui Dumnezeu. De aceea îi invităm pe cei care vor urmări aceste prezentări să vină cu Scriptura deschisă și cu un caracter nobil. Putem avea întrebări, putem cerceta, putem discuta și putem avea diferențe de înțelegere, dar dorim să ne respectăm unii pe alții. Nu dorim să construim o tabără în jurul unui om, ci să lăsăm Scriptura să ne conducă spre Hristos. Nu căutăm popularitate. Nu urmărim interese financiare. Nu dorim să ridicăm o personalitate religioasă. Dorim ca omul să devină tot mai mic în centrul scenei, iar măreția lui Dumnezeu să devină tot mai vizibilă. Aceasta este invitația Lecției 0: Să intrăm împreună în Scriptură și să urmărim Familia lui Dumnezeu nu începând de la om, ci de la Dumnezeu; nu începând din Eden, ci înainte de întemeierea lumii; nu începând cu alegerea omului, ci cu planul veșnic așezat în Hristos. Iar deasupra întregii serii vom păstra cuvintele apostolului Pavel: „Din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.” (Romani 11:36). Familia lui Dumnezeu nu este accidentul istoriei. Ea își are originea în planul veșnic al lui Dumnezeu, centrul în Hristos, existența prin lucrarea Sa și destinația în gloria Sa. De aici începe călătoria noastră prin ADEVĂR BIBLIC.
